Noi, toți oamenii jucăm roluri și purtăm măști.
Masca devine, de cele mai multe ori, mai importantă decât chipul din spatele ei.
Pe măsură ce creștem și interacționăm cu alți oameni, inițial cu părinții și frații, apoi cu familia extinsă, iar ceva mai târziu cu alți copii, cu educatori, cu alți adulți întâlniți ocazional, învățăm să jucăm diferite roluri, la care, de obicei, asortăm diferite măști.
Omul învață să se conformeze, să joace roluri la care să asorteze măști, la început sub impactul normelor familiale, apoi al normelor sociale. Pentru același chip există mai multe măști în funcție de împrejurări, de contextul familial și social.
La început măștile nu sunt bine conturate, dar treptat în interacțiune cu societatea, aceste măști devin uneori de nepătruns și se diversifică.
Pe măsură ce ne diversificăm statutul (social, familial, profesional), învățăm să jucăm diferite roluri la care, de obicei, asortăm diferite măști. Într-un fel ne purtăm ca părinți, ca prieteni, ca șeful unei companii, ca pacienți, etc.
Trebuie să știm că neconcordanța dintre mască și chipul din spatele ei poate fi o sursă de conflict.
De exemplu, atunci când ne place cineva și ne punem masca de cuceritor, dacă celălalt începe să se îndrăgostească de acea mască, iar apoi, noi începem să ne arătăm adevăratul chip din spatele măștii, finalul relației, e previzibil. Măștile pot fi filtre, scuturi de protecție, dar și bariere în calea relaționării.
Indiferent câte măști alegem să purtăm, să avem în vedere faptul că societatea ne judecă după mască, după rolul pe care îl jucăm.
Este normal să jucăm roluri și să construim măști, important este să nu avem prea multe și să nu ne pierdem identitatea folosindu-le.