Anul acesta m-am întâlnit mai des ca oricând în cabinet nu cu lipsa dorinței de a continua, a partenerilor, nici măcar cu o neputință în acest fel ci cu o întoxicare a vieții personale cu cea profesională. Un focus mult mai mare pe zona profesională, focus care destabilizează înteaga dinamică relațională. Studiile recente arată că oamenii care lucrează de acasă lucrează în medie cu două ore mai mult decât altfel. Aceleași studii arată că oamenii în pandemie au fost fericiți că încă au ce munci, că pur și simplu acele limite – viață personală, viață profesională au fost șterse și frica de a-și pierde un venit stabil au dus la această stare de anxietate până la urmă.
Așteptarea ca salariații să fie disponibili 24/7 a fost accelerată înainte de pandemie și fără să fie reglată cumva aceasta va deveni norma. Persoanele cele mai afectate sunt femeile, pentru că ele resimt foarte puternic aceasta oboseală emoțională, care vine din ștergerea limitelor profesionale vs personale.
Toată această presiune a dus la un haos personal. La un haos în relații, la o forțare a schimbării focusului de la relație la carieră, la tot ce ține de un spațiu exterior și nu la spațiul dintre cei doi.
În acest context prezența, dialogul empatic, dialogul imago are cu atât mai mult sens. Reconectarea care nu ține de motivație ci de un ghidaj emoțional, care să nu fie intruziv, ci mai degrabă axat pe încercare repetată și pe disponibilitatea la resetare. Dialogul Imago se centrează foarte mult pe ascultare și înțelegere. Un partener este emițător, iar celălalt receptor. Emițătorul este cel care solicită sau inițiază dialogul. Pașii acestul dialog sunt oglindirea, validarea, empatia. Aceste trei caracteristici facilitează construirea unui dialog în care îl ascultăm pe celălalt fără a-l judeca și-i acceptămpunctele de vedere, încercând să eliminăm negativitatea prin afirmații clare în scopul suprem de reconectare.
Îndepărtarea acestei interacțiuni toxice – job – relație vine ca efect secundar, dar extrem de relevant în contextul actual. Nu fugiți. Priviți-vă în ochi. Atingeți-va mâinile. Începeți să vă regăsiți, iar Imago în această reconectare face minuni.
Toată această presiune a dus la un haos personal. La un haos în relații, la o forțare a schimbării focusului de la relație la carieră, la tot ce ține de un spațiu exterior și nu la spațiul dintre cei doi.
În acest context prezența, dialogul empatic, dialogul imago are cu atât mai mult sens. Reconectarea care nu ține de motivație ci de un ghidaj emoțional, care să nu fie intruziv, ci mai degrabă axat pe încercare repetată și pe disponibilitatea la resetare.
Dialogul Imago se centrează foarte mult pe ascultare și înțelegere. Un partener este emițător, iar celălalt receptor. Emițătorul este cel care solicită sau inițiază dialogul. Pașii acestul dialog sunt oglindirea, validarea, empatia. Aceste trei caracteristici facilitează construirea unui dialog în care îl ascultăm pe celălalt fără a-l judeca și-i acceptămpunctele de vedere, încercând să eliminăm negativitatea prin afirmații clare în scopul suprem de reconectare.
Îndepărtarea acestei interacțiuni toxice – job – relație vine ca efect secundar, dar extrem de relevant în contextul actual. Nu fugiți. Priviți-vă în ochi. Atingeți-va mâinile. Începeți să vă regăsiți, iar Imago în această reconectare face minuni.
t accelerată înainte de pandemie și fără să fie reglată cumva aceasta va deveni norma. Persoanele cele mai afectate sunt femeile, pentru că ele resimt foarte puternic aceasta oboseală emoțională, care vine din ștergerea limitelor profesionale vs personale.
Toată această presiune a dus la un haos personal. La un haos în relații, la o forțare a schimbării focusului de la relație la carieră, la tot ce ține de un spațiu exterior și nu la spațiul dintre cei doi.
În acest context prezența, dialogul empatic, dialogul imago are cu atât mai mult sens. Reconectarea care nu ține de motivație ci de un ghidaj emoțional, care să nu fie intruziv, ci mai degrabă axat pe încercare repetată și pe disponibilitatea la resetare.
Dialogul Imago se centrează foarte mult pe ascultare și înțelegere. Un partener este emițător, iar celălalt receptor. Emițătorul este cel care solicită sau inițiază dialogul. Pașii acestul dialog sunt oglindirea, validarea, empatia. Aceste trei caracteristici facilitează construirea unui dialog în care îl ascultăm pe celălalt fără a-l judeca și-i acceptămpunctele de vedere, încercând să eliminăm negativitatea prin afirmații clare în scopul suprem de reconectare.
Îndepărtarea acestei interacțiuni toxice – job – relație vine ca efect secundar, dar extrem de relevant în contextul actual. Nu fugiți. Priviți-vă în ochi. Atingeți-va mâinile. Începeți să vă regăsiți, iar Imago în această reconectare face minuni.
